Un costum serios costa cat o saptamana de concediu, uneori chiar mai mult. Si totusi, multi barbati il aleg in 20 de minute, in fata unei oglinzi prost luminate, doar dupa marimea de pe eticheta. Rezultatul se vede apoi in poze: umeri care cad, maneci care acopera jumatate de palma, pantaloni care se aduna pe pantof.
Diferenta dintre un costum barbati care pare facut pe comanda si unul care pare imprumutat tine de cateva masuratori simple. Nu e nevoie de un croitor pentru a le verifica. Ajung o oglinda mare si cinci minute de atentie.
Un prim lucru de verificat este linia umerilor, deoarece aceasta influenteaza imediat felul in care sta sacoul pe corp. Daca umarul cade prea mult sau cusatura depaseste linia naturala a bratului, sacoul va parea prea mare, chiar daca restul marimilor sunt potrivite.
Umerii, primul lucru verificat
Umerii sunt cel mai greu de modificat la un sacou barbati, deci de acolo porneste orice proba. Cusatura trebuie sa cada exact pe capatul osului umarului. Daca trece dincolo cu doi centimetri, piesa pare mare. Daca ramane inauntru, trage de brate la fiecare miscare.
Un test simplu arata rapid daca marimea e buna. Barbatul se sprijina lateral de un perete. Daca umarul hainei atinge peretele inaintea umarului propriu, modelul e prea lat. Alte semne se vad direct in oglinda:
- o adancitura sub cusatura umarului, semn ca sacoul e prea larg
- cute in forma de X in jurul nasturelui, cand pieptul e prea stramt
- gulerul care se desprinde de camasa, la spate
- reverele care se ridica atunci cand haina e incheiata
Croitorii pot strange talia, pot scurta manecile si pot muta un nasture. Umerii raman aproape mereu cum au fost cusuti in fabrica. Orice interventie acolo costa mult si iese rar bine.
Tesatura si ocazia purtarii
Materialul se alege dupa locul in care va fi purtat costumul. Un model pentru birou, purtat de trei ori pe saptamana, are nevoie de lana rezistenta, cu tesatura stransa. Pentru nunti sau gale, unde partenerele apar in rochii elegante din satin ori catifea, o stofa cu un luciu discret arata mai bine in fotografii decat una mata, de zi cu zi.
Greutatea stofei, trecuta adesea pe eticheta in grame pe metru, spune cat de calduroasa si de rezistenta este haina. Pentru a face diferenta mai usor de inteles, iata cateva variante de tesaturi si perioade in care pot fi purtate:
| Tesatura | Potrivita pentru |
|---|---|
| lana tropicala | primavara, vara, birou |
| lana flanelata | toamna si iarna |
| lana cu matase | evenimente de seara |
Procentul de lana conteaza la fel de mult. Un amestec cu peste 30 la suta poliester se incalzeste repede si capata luciu la coate dupa un an. Lana pura sau amestecul cu putin elastan isi pastreaza forma si respira mult mai bine.
Maneca si lungimea hainei
Maneca se opreste la osul incheieturii. Cu bratele lasate pe langa corp, trebuie sa se vada intre unu si doi centimetri din manseta camasii. Detaliul pare minor. In realitate, e unul dintre primele lucruri observate de un ochi atent.
Lungimea sacoului se masoara tot cu bratele relaxate. Tivul de jos trebuie sa ajunga aproximativ la jumatatea degetului mare si sa acopere complet sezutul. Modelele moderne sunt ceva mai scurte, dar o haina care se opreste la talie dezechilibreaza silueta, mai ales la barbatii inalti.
Pozitia nasturelui are si ea rolul ei. La un model cu doi nasturi, cel de sus cade putin deasupra buricului. Asa se formeaza forma de V care alungeste trunchiul si subtiaza vizual talia.
Pantalonul, partea adesea uitata
Multi barbati se concentreaza pe sacou si accepta pantalonul asa cum vine. Greseala se vede la fiecare pas. Talia trebuie sa stea pe solduri fara curea, iar la spate materialul nu trebuie sa formeze cute orizontale.
La proba, o ordine simpla ajuta la verificare. Toata operatiunea dureaza cam trei minute si scuteste de un drum inutil la croitor dupa cumparare:
- proba se face cu pantofii care vor fi purtati la eveniment
- se verifica tivul din fata, care atinge usor pantoful
- se urmareste spatele, unde tivul acopera jumatate din toc
- se face un pas mare si o genuflexiune, pentru a testa confortul
Lungimea cu o singura cuta usoara deasupra pantofului ramane cea mai sigura. Pantalonii scurtati mult, care lasa glezna la vedere, sunt o alegere de moda. Arata bine la 25 de ani si mai putin la o sedinta de consiliu.
Ajustarile care merita facute
Rareori un costum luat de pe raft se potriveste perfect. Corpul uman nu respecta tabelele de marimi. Un croitor bun rezolva in doua sau trei zile cele mai multe probleme minore, iar costul total ramane de obicei mic.
Scurtarea manecilor, strangerea taliei si tivul pantalonilor sunt interventiile obisnuite. Sunt ieftine si sigure. Mutarea gulerului sau modificarea umerilor sunt, in schimb, lucrari riscante, care schimba structura interioara a sacoului si rareori ies curat.
Daca un model cere mai mult de trei ajustari importante, probabil nici marimea, nici croiala nu i se potrivesc purtatorului. Merita incercata alta varianta, chiar daca pretul e putin mai mare.
Un costum care tine ani
Un costum ales cu atentie se poarta intre cinci si zece ani. Asta presupune o croiala clasica, fara exagerari de moda, si un material de calitate. Reverele de latime medie si pantalonii cu tiv simplu trec usor de la un sezon la altul.
Intretinerea face restul. Haina se aeriseste o zi intre purtari, se atarna pe un umeras lat si merge la curatatorie de doua sau trei ori pe an. Curatarea prea deasa subtiaza fibra si sterge luciul natural al lanii.
Pentru cine cumpara primul costum serios, un bleumarin sau un gri mediu, din lana de greutate medie, acopera aproape orice situatie. Restul garderobei poate veni apoi, piesa cu piesa, fara graba si fara cumparaturi facute in ultima zi.
