Au trecut trei săptămâni de la protezarea genunchiului. Plaga s-a vindecat, iar chirurgul a fost de acord ca o parte din ședințele de recuperare să se facă în bazin. În apă, mersul și îndoirea genunchiului se simt altfel decât pe uscat, iar explicația ține de patru proprietăți fizice ale apei.
Ce vei afla din acest articol
- În apă, corpul resimte doar o parte din greutatea lui, iar articulația operată este mai puțin încărcată.
- Presiunea apei susține întoarcerea sângelui și a limfei spre inimă.
- Rezistența apei crește odată cu viteza mișcării, așa că efortul se poate doza fin.
- Analizele de studii arată că terapia în apă după operație nu crește riscul de complicații ale plăgii.
De ce se folosește terapia în apă după o operație ortopedică?
Pentru că permite începerea exercițiilor cu o încărcare redusă a articulației operate. O analiză care a reunit mai multe studii controlate a arătat că terapia în apă începută în primele trei luni după o operație ortopedică nu a crescut riscul de complicații legate de plagă și a îmbunătățit capacitatea pacienților de a face activitățile zilnice [2]. Pentru durere, forță și mobilitate, rezultatele au fost asemănătoare cu cele ale terapiei pe uscat [2].
Momentul în care poți intra în bazin îl stabilește chirurgul, după vindecarea plăgii.
Proprietatea 1: Flotabilitatea reduce încărcarea articulațiilor
Apa împinge corpul în sus cu o forță egală cu greutatea apei dislocuite, conform principiului lui Arhimede. Cu cât corpul este scufundat mai mult, cu atât articulațiile poartă o parte mai mică din greutatea lui [1].
Pentru un genunchi sau un șold operat, asta înseamnă că mersul și mișcările se pot exersa cu o solicitare mai mică. Kinetoterapeutul reglează încărcarea prin adâncimea la care se lucrează și o crește treptat, pe măsură ce recuperarea avansează.
Proprietatea 2: Presiunea hidrostatică susține circulația
Apa apasă asupra corpului, iar presiunea crește odată cu adâncimea. Pe picioare, unde presiunea este cea mai mare, ea împinge sângele și limfa spre trunchi și spre inimă [1].
Acest mecanism explică de ce apa este folosită și pentru gestionarea edemului, adică a umflăturii din jurul articulației operate. Studiile clinice au rezultate diferite: o analiză a găsit efecte asupra edemului asemănătoare cu cele ale terapiei pe uscat [2], iar alta a constatat că adăugarea terapiei în apă la exercițiile pe uscat poate reduce edemul mai mult, pe baza unui număr mic de studii [3].
Proprietatea 3: Rezistența apei permite o dozare fină a efortului
Apa se opune mișcării în toate direcțiile, iar rezistența crește odată cu viteza [1]. O mișcare lentă cere puțin efort, iar una rapidă solicită mai mult musculatura.
Astfel, același exercițiu poate fi ușor la început și mai solicitant pe parcurs, prin schimbarea vitezei sau prin folosirea unor accesorii care măresc suprafața de contact cu apa. Tot rezistența apei încetinește mișcările, ceea ce îi poate da pacientului mai mult timp să își corecteze echilibrul.
Proprietatea 4: Temperatura apei relaxează musculatura
Apa transferă căldura mult mai eficient decât aerul, așa că temperatura bazinului influențează rapid corpul [1]. Bazinele terapeutice folosesc apă încălzită, care ajută la relaxarea musculaturii.
Pentru un pacient care își protejează instinctiv articulația operată și își încordează mușchii din jur, relaxarea musculară poate face mișcările mai ușor de executat. Temperatura exactă a apei depinde de tipul de terapie și o stabilește centrul de recuperare.
Cum se integrează terapia în apă într-un program de recuperare
Terapia în apă este o componentă a programului, alături de exercițiile pe uscat. O analiză a studiilor făcute după protezarea șoldului sau a genunchiului a arătat că adăugarea terapiei în apă la cea pe uscat poate aduce îmbunătățiri modeste ale funcției și ale mobilității, iar autorii au subliniat că dovezile provin din puține studii [3].
La Kinetic Sport & Medicine, clinică de kinetoterapie și fizioterapie, ședințele din bazin fac parte din același program cu kinetoterapia pe uscat și fizioterapia. Programul pornește de la o evaluare inițială, în care se stabilesc obiectivele și eventualele contraindicații, iar exercițiile din apă, de la mers și mobilizare la exerciții cu rezistență și de echilibru, sunt concepute de kinetoterapeuți cu experiență în recuperarea acvatică. Mai multe despre programele de hidrokinetoterapie Kinetic găsești pe pagina dedicată serviciului.
Ce clarifici cu chirurgul și cu kinetoterapeutul
- Plaga. Este complet vindecată și ai acordul chirurgului pentru ședințele în apă?
- Încărcarea. Cât din greutatea corpului ai voie să pui pe articulația operată în această etapă?
- Obiectivul. Ce ar trebui să poți face la finalul ședințelor din bazin?
- Combinația. Cum se împart ședințele între apă și exercițiile pe uscat?
- Semnalele. Ce modificări ale plăgii sau ale stării generale trebuie anunțate imediat medicului?
Întrebări frecvente despre recuperarea post-operatorie în apă
Pot face exercițiile într-un bazin de înot obișnuit?
Bazinele de înot au, de regulă, alte condiții de temperatură și adâncime decât cele terapeutice. În primele etape, exercițiile se fac sub supravegherea kinetoterapeutului. Dacă vrei să continui singur mai târziu, întreabă-l ce exerciții poți face și în ce condiții.
Ce se întâmplă dacă îmi este frică de apă?
Spune-i terapeutului de la prima întâlnire. Exercițiile se fac de obicei la o adâncime la care poți sta în picioare, iar terapeutul adaptează programul. În cazul unei fobii severe, specialistul poate decide că terapia în apă nu este potrivită.
Terapia în apă se folosește și după alte operații decât protezarea?
Da. Se folosește și după alte intervenții ortopedice, cum ar fi reconstrucțiile ligamentare sau fracturile operate. Programul diferă în funcție de intervenție și de restricțiile stabilite de chirurg.
Pot face terapie în apă dacă am diabet sau tensiune mare?
Hipertensiunea arterială instabilă și diabetul cu complicații sunt situații în care terapia în apă se face doar cu avizul medicului și sub supraveghere atentă. Spune-i terapeutului, încă de la evaluare, ce afecțiuni ai și ce tratamente urmezi.
Flotabilitatea, presiunea, rezistența și temperatura apei permit exerciții cu o încărcare redusă și un efort dozat treptat după o operație ortopedică. Studiile arată că terapia în apă nu crește riscul de complicații ale plăgii și poate completa exercițiile pe uscat. Momentul și programul le stabilesc chirurgul și kinetoterapeutul.
⚠️ Disclaimer: Acest articol este cu titlu informativ și nu constituie o recomandare medicală. Informațiile din acest material nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.
Bibliografie
- Torres-Ronda L, Schelling i del Alcázar X. The properties of water and their applications for training. Journal of Human Kinetics. 2014;44:237-248. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4327375/
- Villalta EM, Peiris CL. Early aquatic physical therapy improves function and does not increase risk of wound-related adverse events for adults after orthopedic surgery: a systematic review and meta-analysis. Archives of Physical Medicine and Rehabilitation. 2013;94(1):138-148. Rezumat și evaluare critică, acces gratuit: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK126935/
- Gibson AJ, Shields N. Effects of aquatic therapy and land-based therapy versus land-based therapy alone on range of motion, edema, and function after hip or knee replacement: a systematic review and meta-analysis. Physiotherapy Canada. 2015;67(2):133-141. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4407119/
Sursa foto: Pexels, Markus Spiske
